Până la urmă „recuperări creanţe” ce înseamnă? Recuperarea debitelor sau colectarea datoriilor, a creanţelor înseamnă acelaşi lucru – activitatea de a strânge, de a recupera, de a colecta banii împrumutatorului (creditor) de la împrumutat (debitor) .
Pentru început vom aborda o problemă de terminologie, pentru a vă familiariza cu termenii:
- Ce este un creditor? Ce înseamnă debitor? Creditorul este titularul dreptului de creanţă care, potrivit legii, are puterea, capacitatea să pretindă debitorului o anume conduită; mai exact, în speţele noastre, să îi plătească o sumă datorată ce se numeşte creanţă. Cel căruia îi pretinde creanţa creditorul se numeşte debitor. Deci, creditorul este cel care are de încasat, debitorul este cel care are de plătit, iar datoria se mai numeşte şi creanţă.
- De unde pot apărea aceste datorii? Fie din contracte comerciale sau civile, fie ca urmare a unui fapt juridic ilicit, deci creanţele, per ansamblu, pot apărea ca urmare a răspunderii civile contractuale sau delictuale.
Creditori chirografari. De reţinut în continuare alte câteva aspecte: creanţele pentru care nu s-a constituit o garanţie reală (nu s-a ipotecat un bun, un imobil, etc.) sunt creanţe chirografare, adică titularii lor, creditorii chirografari sunt declasaţi de creditorii ipotecari care au prioritate în situaţie de neplată din partea debitorului. Adică, dacă nu se găsesc fonduri suficiente în patrimoniul debitorului, întâi îşi va îndestula creanţa creditorul ipotecar sau gajist şi abia apoi şi cel chirografar. În relaţiile comerciale curente, zilnice, cele mai multe dintre situaţiile de neplată ce se ivesc sunt, evident, de creanţe ale unor creditori neprivilegiaţi, chirografari. Asta nu înseamnă că nu se pot recupera debitele.
Instrumente de plată. Dacă un debitor va emite cu scopul de a vă plăti anumite instrumente de plată, trebuie să aveţi mare grijă dacă vi le-a completat corect pentru că nu cumva să fie lovite de nulitate şi să nu vă puteţi recupera banii în caz de neplată din partea acestuia. Cele mai întâlnite instrumente de plată sunt biletul la ordin – denumit generic BO şi fila CEC. Deosebirea principală dintre acestea rezidă din momentul când devin scadente: dacă biletul la ordin (BO) devine scadent de la o dată menţionată de debitor, ulterioară emiterii, în cazul filei CEC aceasta nu are o dată scadentă, suma din fila CEC fiind exigibilă din momentul emiterii. Tocmai de aceea emiterea unei file CEC fără acoperire constituie o faptă mai grava decât cea a emiterii unui bilet la ordin fără acoperire şi această faptă este sancţionată ca infracţiune. Dacă aţi introdus totuşi o filă CEC sau un bilet la ordin în bancă şi aţi primit refuz la plată, păstraţi cu grijă atât fila CEC sau biletul la ordin, cât şi refuzul la plata emis de bancă. Scanaţi aceste două documente şi trimiteţi-ni-le pe e-mail pentru a acţiona cât mai urgent, până când nu devine complet insolvabil debitorul.
Prescripţia extinctivă. O altă noţiune cu care trebuie să fiţi acomodat dacă acceptaţi plata la termen în relaţiile cu colaboratorii dumneavoastră este cea a prescripţiei extinctive. Prescripţia extinctivă este stingerea dreptului la acţiune. Adică termenul în care o persoană fizică sau juridică îşi poate recupera o datorie, o creanţă. După depăşirea acestui termen, creditorul nu mai poate pretinde debitorului datoria în caz de neplată în faţa instanţei, obligaţia debitorului devenind dintr-una perfectă, una imperfectă. Termenul general de prescripţie extinctivă este de 3 ani. Termenele speciale sunt cele fie mai mari, fie mai mici de 3 ani.
Şi fiindcă tot am pomenit de instrumente de plată, reţineţi ca în cazul acestora termenul de prescripţie extinctivă este cel general, de 3 ani. În cazul mărfurilor, serviciilor generale – tot un termen de 3 ani. Aparte şi foarte important de ştiut este termenul special de prescripţie extinctivă din domeniul transportului rutier de marfă, termen care este de numai 1 an, conform Convenţiei CMR art.32 alin. (1) şi reiterat şi de Codul Civil art. 2521 alin. (2) si alin. (3) – ultimul cu discuţia de rigoare.
